sâmbătă, 26 noiembrie 2016

Cele mai bune proiecte de diplomă se întrec la Bucureşti

Școlile de arhitectură din Europa se întrec la București. În competiția EAM_BDP au intrat 118 proiecte de diplomă din 23 de țări.

La Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu din București se desfășoară zilele acestea
EAM_BDP un concurs internațional de anvergură, menit să desemneze cel mai bun proiect de diplomă în arhitectură din Europa.
În competiția  organizată de Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu (UAUIM), Asociația Europeană pentru Educație de Arhitectură (EAAE) și Consiliul Arhitecților din Europa (ACE) au fost înregistrate 118 proiecte provenind din 23 de țări.
30 de proiecte au fost selectate în lista scurtă, penultimul pas înaintea desemnării marelui câștigător.

Juriul este alcătuit din Arh. Luciano Lazzari - preşedinte ACE şi preşedintele juriului, reprezentant ACE,
Prof. Dr. Arh. Karl Otto Ellefsen - preşedintele EAAE, reprezentant EAAE, Prof. Dr. Arh Marian Moiceanu – Rector UAIUM și doi reprezentanţi ai profesiei de arhitect: Arh. Saša Randic de la Randić and Associates și Arh. Bryan Avery de la Avery Associates Architects.
Evaluare proiectelor finaliste are loc la UAUIM, în zilele de 26 si 27 Noiembrie.
Câștigătorul va fi anunțat în data de 28 noiembrie la ora 12.00, în sala de expoziții a UAUIM, în cadrul unei conferințe de presă urmată de o sesiune de întrebări și raspunsuri cu membrii juriului.

“Este al doilea an în care găzduim la București această competiție, ai cărei fondatori suntem.
Ultimele zile, de la stabilirea listei scurte pînă la anunțarea câștigătorilor, sunt încărcate de emoție.
Echipa mea îi are alături, în juriu, pe unii dintre cei mai renumiți profesori și arhitecți din Europa. Avem în concurs multe proiecte valoroase, așa că misiunea noastră nu este ușoară,  însă cu siguranță este foarte plăcută. Scopul nostru este să recunoaștem excelența celui mai bun proiect de diplomă în arhitectură realizat în școlile europene”, a declarat Prof. Dr. Arh. Emil Barbu Popescu, președintele de onoare al Universității Ion Mincu și fondatorul concursului.

În afară de marele trofeu – Medalia europeană de arhitectură pentru cel mai bun proiect de diplomă, vor fi acordate trei premii tematice pentru:
-          Premiul ACE pentru impact societal;
-          Premiul EAAE pentru demers problematizant;
-          Premiul UAUIM pentru calitate artistică.

Este un concurs de portofoliu, care are o mare valoare prin recunoașterea profesională a calităților proiectului de diplomă premiat de către cele mai relevante instituții europene de arhitectură: EAAE și ACE dar și de UAUIM - o universitate care excelează în rezultate notabile în peisajul învățământului european de profil. Premiem modul în care arhitectura poate să observe o problemă socială, să sesizeze o necesitate, să pună o întrebare iar proiectul de diplomă este - prin natura sa -  un depozitar de idei emergente”, a precizat Conf. Dr. Arh. Françoise Pamfil, managerul competiției.

Totalitatea lucrărilor însrise în concurs pot fi vizualizate la adresa http://eam.uauim.ro.
Proiectele finaliste, 30 de lucrări de diplomă, sunt expuse în perioada 25 noiembrie 2016 – 15 decembrie 2016, în sala de expoziții de la parterul Universității de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu.
Expoziția va călători apoi în universitățile de arhitectură europene participante la concurs.

Mai multe informații la

sau la eambdp@uauim.ro

miercuri, 23 noiembrie 2016

Târg de Sfântul Nicolae 3 – 5 decembrie 2016, între orele 10 și 18 Muzeul Național al Țăranului Român


Tot norodul: copii, părinți, studenți, șomeri, pompieri, actori, șoferi, doctori, bancheri, șefi, frizeri, violoniști, academicieni, artiști, funcționari, fotografi, profesori, poeți, IT-iști, bicicliști, corporatiști, bugetari, regizori, bucureșteni, provinciali, idealiști, bone, ochelariști, navetiști, ziariști, magistrați, piloți, toți, dar absolut toți sunt așteptați între 3 și 5 decembrie 2016, între 10 și 18, la Târgul de Sfantul Nicolae de la Muzeul Țăranului.

130 de meșteri mari, cei mai pricepuți olari, fierari, cioplitori, lingurari, cojocari, cofetari, țesătoare, cusătorese, împletitoare, pielari, rudari, iconari... vin din toate zonele țării cu lucruri frumoase, pe care le-au meșterit peste an.

Puteți admira și cumpăra: jucării, nuielușe, măști, ii, podoabe, opinci, cergi, scoarțe, coșuri de nuiele, căuce, străchini, oale de sarmale, icoane, pristolnice, blide, marame, ibrice, mobilier pictat, carafe, chimire, curele, genți, alambicuri, blidare, copăițe, sărărițe, pipernițe, găvane, lingurare, linguri, fluiere, ocarine, împletituri din pănușe, oale, scăunașe, păretare, lăicere, ștergare, lăzi de zestre, catrințe, cămăși, fote, cahle, clopoței, zurgălăi, turtă dulce, cozonaci, mere, miere, plăcinte, cofeturi, țuică... și câte și mai câte.

Târg (o)rânduit de Muzeul Național al Țăranului Român.
De sâmbătă, 3 până luni, 5 decembrie 2016, de orele 10 de dimineață până la 6 seara. Intrarea se face prin strada Monetăriei.

Preț bilet: 4 lei, 2 lei (elevi, studenți, pensionari)

Sfântul Ierarh Nicolae, Sân Nicoară și Moș Nicolae… Mă mir din nou. Ce au în comun sfântul numit în cărți „lăcaș curat al faptelor bune“ cu paznicul graniței apusene de pe cer și moșul care pune în ghetele copiilor o nuia și dulciuri? Ultimii doi sunt variante populare ale sfântului recunoscut de toți creștinii. Sân Nicoară este o creație a satului, și Moș Nicolae una a mediului urban. Diferențele dintre cele două variante sunt enorme. Sân Nicoară este patronul soldaților, al marinarilor, al fetelor sărace, despre el există legende, oamenii îi adresează rugăciuni. Moș Nicolae doroforul anticipează cadourile care urmează să vină de Crăciun. Imageria lui este săracă și neoriginală. Se știe puțin despre el. A apărut atunci când orașul a schimbat statutul copilului, transformându-l în personaj privilegiat. Moș Nicolae există dacă vine și, dacă vine, trebuie să aducă neapărat cadouri. Așa ceva nu poate fi imaginat în sat. Acolo nu se fac cadouri, se dau daruri. Iar darul se întoarce, reciprocitatea este obligatorie. O formulă de primire a darului din Bihor spune explicit: „Mulțumesc până oi întoarce“. În sat, nici Moș Ajun, nici Moș Crăciun nu fac daruri. Copiii sunt răsplătiți, deci plătiți, pentru serviciul ritual pe care îl fac gospodarilor colindându-i. Răsplata se face în mâncare: mere, nuci, alune, colaci. Banii au intrat târziu.

Bătrânii de iarnă, de Irina Nicolau




Centrul de Urbanism București – CUB - Conferința de presă a Ordinului Arhitecților din România - București


Ordinul Arhitecților din România - București are plăcerea să vă invite luni, 28 noiembrie, ora 12:00, la Casa Universitarilor, str. Dionisie Lupu nr. 46, la conferința de presă dedicată înființării Centrului de Urbanism București – CUB.

CUB este o inițiativă a OAR București, fundamentată în cadrul „Raportului pentru București 2016”, un proiect de utilitate publică majoră, esențial pentru dezvoltarea normală a Capitalei.

CUB trebuie să fie o instituție publică autonomă din punct de vedere decizional, situată deasupra intereselor politice și conjuncturale. Misiunea principală a CUB o reprezintă medierea între actorii urbani implicați în dezvoltarea Bucureștiului și administrația publică și, de asemenea, corelarea politicilor publice între palierele administrației centrale și locale.

Obiectivele CUB sunt următoarele:
• abordarea dezvoltării urbane în perspectiva planificării spațiale moderne integrate, în conformitate cu principiile dezvoltării sustenabile și ale regenerării urbane;
• gestiunea Băncii de Date Urbane a Bucureștiului, permanent actualizată și publicată, astfel încât să poată fi valorificată de către toți actorii urbani;
• implementarea și monitorizarea strategiilor, politicilor, tacticilor, programelor și proiectelor de dezvoltare spațială urbană;
• asigurarea coerenței și consecvenței dezvoltării spațiale în teritoriile de referință ale Bucureștiului, cu respectarea interesului public al comunităților.

marți, 22 noiembrie 2016

In programul „De-a arhitectura în școala mea”, elevii de la Liceul de Arte Plastice din Timişoara au renovat, ajutaţi de voluntari, clasa lor de vis

Aproape 60 de voluntari, elevi şi adulţi, au reuşit să renoveze în vacanţa de vară clasa lor de curs din cadrul Liceului de Arte Plastice din Timişoara, ca parte finală a unui proiect realizat cu participarea elevilor în cadrul programului „De-a arhitectura în școala mea”, dezvoltat de Asociația De-a Arhitectura, asociaţie care își propune dezvoltarea și promovarea educației de arhitectură și mediu construit pentru publicul larg.




Joi, 3 noiembrie 2016, la Liceul de Arte Plastice din Timișoara, a fost inaugurată „Clasa mea de vis!”, un proiect din cadrul programului „De-a arhitectura în școala mea” al Asociației De-a Arhitectura. În urma muncii susținute de o vară a aproape 60 de voluntari, printre care elevi, foşti elevi, profesori, administratori, arhitecţi, părinți, meșteri constructori, voluntari de diverse vârste, și cu sprijinul partenerilor, s-a realizat proiectului de renovare al sălii de clasă din Liceul de Arte Plastice din Timișoara, după ideile și cu participarea voluntară a elevilor la lucrările de șantier. 

Programul național „De-a arhitectura în școala mea” a debutat în anul școlar 2015-2016 cu un curs pilot destinat elevilor de gimnaziu și liceu, care și-a propus dezvoltarea capacității tinerilor de a trece de la idee la proiect și la implementarea acestuia, dobândind în proces noțiuni elementare de arhitectură și mediu construit. 
În anul 2015-2016 s-au desfășurat trei astfel de proiecte în țară, la Cluj, București și Timișoara. Proiectul derulat la Timișoara a reușit, fără finanțare inițială, să pună în practică ideile și proiectele elevilor pentru o școală și o clasă mai bune. Pe parcursul proiectului s-au alăturat parteneri inimoşi care au donat materiale, manoperă și fonduri pentru renovare, care la final s-au ridicat la suma de 17 000 de lei, fără a lua în calcul întreaga muncă a voluntarilor amatori și profesioniști.


Mai important decât imaginea finală a clasei a fost procesul prin care participanţii au trecut împreună, căutând răspunsuri la întrebări, prezentând idei unii în fața celorlalți, muncind cot la cot, atât în faza teoretică, cât și în cea practică a proiectului. 


Faza teoretică, desfășurată de-a lungul semestrului II al anului şcolar 2015-2016, s-a concretizat cu propunerile elevilor de clasa a VI-a de renovare a propriei lor săli de clasă. Macheteleau fost prezentate în fața comunității școlii, elevi, profesori, părinți în iunie 2016.

„Dorim ca acest proiect să constituie un model pentru alte școli din țară! Educația față de mediul construit în care ne petrecem viața de zi cu zi începe de la vârstă fragedă și, odată cu aceasta, «las’ că merge și așa» poate deveni «hai să facem mai bine». Devine important în acest proiect procesul parcurs împreună, învățarea prin experimentare, construirea sentimentului de echipă și contribuția pentru un scop al comunității; să parcurgem împreună pașii necesari de la idee la proiect și realizarea acestuia. Credem că viața într-un oraș mai bun începe cu o sală de clasă și o școală mai bună și mai frumoasă, în care elevii sunt implicați în îmbunătățirea mediului lor de viață. Elevii de azi vor fi cetățenii de mâine, poate mai responsabili față de nevoile orașului și ale comunității din care fac parte.”, transmite Brîndușa Raluca Havași, arh. drd. Facultatea de Arhitectură și Urbanism, Universitatea Politehnică Timișoara, arhitect voluntar De-a Arhitectura din 2013 şi coordonator al proiectului „De-a arhitectura în şcoala mea! Clasa mea de vis!” din Timişoara.


Proiectul și-a atins scopul, şi alţi elevi de liceu de la Arte Plastice din Timișoara doresc să continue această ințiativă prin renovarea sălii lor de clasă. În primul rând prin tenacitate, această şcoală vetustă, ca atâtea altele din Timișoara și din țară, dă un exemplu că „se poate dacă se vrea”, așa cum spunea cu mândrie un elev colegilor mai mari. Și aceasta este poate împlinirea unui vis și mai mare. Acela de a aduce în România schimbarea pe care cu toții o visăm.

Sperăm să fim cât mai mulţi inspiraţi de rezultatul de la Timişoara şi de entuziasmul colegilor noştri:Orașul pe care ni-l dorim nu începe cu piaţa centrală și nu se termină la plăcuța de la marginea lui. Orașul dorit se află în fiecare dintre noi, în gândurile, visările, dorințele nostre, în acțiunile și comportamentele de zi cu zi. Orașul este o scenă pe care noi suntem actori dar și modelatori. Este spațiul în care ne mișcăm, aerul pe care îl respirăm, strada pe care mergem spre școală, clasa în care învățăm, e curtea școlii în pauză, e podul peste râu, e linia de tramvai spre casă, colțul de stradă unde ai întâlnit un prieten vechi, e fereastra pe care zărești siluetele turlelor la asfințit. Orașul este acel decupaj în piatră, tencuială și caldarâm a amintirilor, a intențiilor și a viselor noastre despre viață. Și pentru că toți petrecem multe ore în sala de clasă, noi zicem că orașul nostru începe în clasă! Orașul de vis se infiripă deci din Clasa mea de vis!



O sala de clasă care suferea de neglijență, ca atâtea altele, a fost transformată de elevii ei împreună cu voluntari, alți elevi sau foști elevi, cadre didactice, arhitecți, meșteri, părinți, și parteneri inimoși. Toti au spus in cor : Ajunge cu "las' că merge și așa "! Pereții vopsiți cu straturi peste straturi de vopsea anostă și pe alocuri coșcovită au fost curățați, gletuiți, vopsiți cu vopsea ecologică. Parchetul care pe alocuri se căsca plictisit a fost schimbat. S-au adus dulapuri, confecționate dupa toate regulile artei. Clasa a fost decorată și personalizată de elevi, a devenit “o casă” a copiilor care petrec buna parte din viață în ea.


--


Asociaţia De-a Arhitectura a fost fondată în ianuarie 2013 de către şase arhitecte şi îşi propune dezvoltarea şi promovarea educaţiei de arhitectură şi mediu construit pentru publicul larg în vederea conştientizării şi a cunoaşterii valorilor arhitecturii, design-ului şi ale urbanismului. Aici rezultatele asociaţiei de anul trecut: Raport 2015.


miercuri, 16 noiembrie 2016

Ne vedem la Gaudeamus

În perioada 16 – 20 noiembrie, Administrația Fondului Cultural Național este prezentă la Târgul Internațional Gaudeamus – Carte de Învățătură, care are loc la Romexpo. Vă așteptăm la standul nostru din Pavilionul central (217, etajul intermediar) unde, pe lângă informații despre instituția noastră și despre oportunitățile de finanțare, am pregătit o serie de evenimente: dezbateri, prezentări, lansări.
Joi 17 noiembrie doamna Corina Șuteu, Ministrul Culturii va participa la o dezbatere pe tema „Finanțarea culturii scrise” alături de Matei Martin, Preşedintele Consiliului AFCN, și de Irina Cios, Director AFCN. Dezbaterea începe la ora 14:00, la Bursa de Contacte, și propune următoarele teme: Cum putem identifica cel mai adecvat prioritățile de finanțare privind cultura scrisă ? Care sunt ariile „critice” ? Cum se pot îmbunătăți mecanismele de finanțare ?
Am aflat cu bucurie că cei mai mulți dintre beneficiarii finanțărilor acordate în 2016 lansează proiectele editoriale în cadrul pavilioanelor proprii.
AFCN propune un contrapunct: o serie de prezentări ale proiectelor editoriale digitale finanțate în 2016. Joi 17 și vineri 18 noiembrie, începând cu ora 12:00 vă puteți întâlni la standul AFCN cu realizatorii acestor platforme de informații culturale online.
Vineri la ora 16:00 la standul AFCN vă așteptăm la o lansare eveniment ce marchează 20 de ani de istorie a religiilor în București: Volumul 19-20 al revistei ARCHAEUS, editată de Institutul de istorie a religiilor, Academia Română. La lansare participă: Eugen Ciurtin, Andrei Oișteanu, Bogdan Tătaru Cazaban, Alina Isac Alak, Ionuț Tudorie, Vlad Șovărel, Ciprian Tudor, Matei Martin.
„Prin această prezentă în cadrul Târgului Gaudeamus dorim, pe de o parte, să venim în întâmpinarea potențialilor beneficiari, și pe de alta, să subliniem importanța susținerii financiare a culturii scrise în acest moment de configurare a bugetului pentru 2017.” a subliniat Irina Cios, directorul AFCN.

Fundația Arhitext design a fost bucuroasă să accepte invitația de a prezenta, în cadrul sesiunii dedicate proiectelor editoriale online, platforma Agora Experiments. Finanțată de către AFCN, aceasta crează un spațiu de  prezentare și dezbatere a celor mai noi și îndrăznețe proiecte de artă și arhitectură experimentală. Așadar dublăm invitația AFCN cu provocarea de a afla mai multe despre platforma Agora Experiments și transformările spațiului public contemporan, joi de la ora 17:00 la 18:00 la standul AFCN.

Găsiți atașat programul detaliat al evenimentelor. Vă așteptăm!

joi, 10 noiembrie 2016

250.000 de euro pentru proiecte care îmbunătățesc spațiul urban


ING Bank și The Institute au lansat cea de-a doua ediție Urbaniada, competiția care premiază soluții concrete pentru îmbunătățirea vieții în spațiul urban. Proiectele declarate câștigătoare vor primi finanțare în valoare totală de 250.000 de euro.

Arhitecți, urbaniști, publicitari sau membri ai organizațiilor din sectorul asociativ care au în plan creșterea calității vieţii în spațiul urban prin proiecte de arhitectură, urbanism sau intervenții publice sunt invitaţi să se înscrie la Urbaniada până la data de 19 decembrie 2016. Proiectele înscrise vor viza o varietate cât mai mare de soluții care pot conduce la îmbunătățirea experienței urbane a populației din orașe sau la rezolvarea unor probleme specifice spațiului comun din orașele românești, pornind de la cercetări deja existente sau de la experiențe documentate ale aplicanților în comunitatea căreia se adresează proiectul propus. Se caută proiecte cu impact asupra unor comunități din orașele cu peste 100.000 de locuitori, care implică fie acțiuni comunitare, fie intervenții în spațiul public sau spațiul privat de interes public.




Proiectele înscrise în concurs vor fi evaluate și notate de un juriu format din cinci specialiști în urbanism, sociologie, arhitectură și antropologie - Constantin Goagea (Arhitect, director Zeppelin),  Iulia Stanciu (Arhitect fondator STARH), Maria Duda (Arhitect, fondator BAZA), Mircea Toma (Președinte ActiveWatch), Vera Marin (Arhitect Urbanist; Președinte Asociația pentru Tranziție Urbană), și cinci reprezentanți ai board-ului de CSR al ING.


Criteriile care vor fi avute în vedere în evaluarea proiectelor și ponderile lor în alcătuirea notei finale sunt: relevanța (pentru atingerea obiectivelor concursului, pentru comunitatea vizată; pentru contextul cultural local) – 25% din nota finală, impactul (numărul beneficiarilor și indicatorii urmăriți) – 25%, originalitatea (caracterul inovator al proiectului) – 10%, fezabilitatea (experiența managerială și capacitatea de implementare) – 10%, metodologie (organizarea echipei de implementare, relaționarea cu comunitatea vizată, abordarea realistă și riscuri asumate, evaluare) – 10%, bugetul (abordarea realistă a bugetului; raport valoare beneficii) – 10%, și sustenabilitatea (cum poate continua proiectul și care va fi impactul proiectului pe termen lung) - 10%. Vor fi atent evaluate experiența managerială a aplicanților și capacitatea acestora de implementare, precum și rezultatele, impactul urmărit, dar și mensurabilitatea acestora.

Lista cu finaliștii celei de-a doua ediții va fi făcută publică pe 30 ianuarie 2017. Primele opt proiecte cu cele mai mari note vor intra ȋn faza a doua a jurizării, ȋn care candidații ȋși vor prezenta individual proiectele ȋn fața juriului. Lista proiectelor câștigătoare va fi anunțată până pe 1 martie 2017.

Prima ediție Urbaniada a finanțat șase proiecte, selectate din 83 de proiecte înscrise - "Brăila - Chercea Parc" al organizației Archimagistic, "Izvoare urbane pentru comunitate", al Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis, "Tandem Navigator" – Asociația Tandem, "Comuna universitară" al Mișcării Civice Miliția Spirituală, "Reactivarea cinematografului ARTA" al Asociației Arta în Dialog și "Centrul Comunitar TEI", proiect al Grupului de Inițiativă Civică Lacul Tei și studioBASAR .
Cei din spatele proiectului "Brăila - Chercea Parc” au dorit să revitalizeze un fost parc abandonat, "Izvoare urbane pentru comunitate" a plecat de la ideea că Bucureștiul este una dintre puținele capitale europene unde apa potabilă în spațiul public lipsește aproape cu desăvârșire, echipa Tandem Navigator dezvoltă și îmbunătățește singura aplicație de GPS pietonal destinată persoanelor cu deficienţe de vedere, "Comuna universitară" propune comunității academice o investire a spațiului din curtea Universității București pentru relaxare, lectură, discuții, în esență pentru interrelaționare și coagularea unei comunități, "Reactivarea cinematografului ARTA" din Cluj readuce la viață un cinematograf cu o istorie bogată, strânsă pe parcursul a peste 100 de ani de funcționare, iar Centrul Comunitar Tei este primul centru comunitar dezvoltat de un grup de cetățeni și contribuie la consolidarea prezenței Grupului de Iniţiativă Civică Lacul Tei în comunitate. Aceste proiecte vor fi finalizate până la finalul anului 2016, iar evoluția acestora poate fi urmărită pe www.urbaniada.net.

ING Bank România este parte a ING Group, instituţie financiară internaţională de origine olandeză, care oferă servicii bancare unui număr de peste 33 de milioane de clienţi individuali, companii sau instituţii din peste 40 de ţări. Înființată în 1994, ING Bank România este în prezent o bancă universală, oferind produse și servicii tuturor categoriilor de clienți – persoane fizice, mici antreprenori, companii medii și mari, instituții financiare.
ING Bank România a început în 2011 un proces de dialog social cu principalii beneficiari locali (clienți, angajați, presă, ONG-uri) pentru a afla care sunt așteptările și nevoile acestora. Pornind de la rezultatele acestui proces, ING Bank România și-a construit strategia de responsabilitate socială corporatistă, urmând trei direcții: Educație financiară si antreprenoriat, Educație pentru copiii din grupurile dezavantajate și Dezvoltare urbană.
facebook.com/ingwebcafe
The Institute reprezintă ecosistemul industriilor creative. Inițiază și organizează evenimente de 17 ani și aduce împreună antreprenorii, profesioniștii și publicul acestor industrii din România. Prin tot ceea ce face contribuie la construirea unei infrastructuri puternice pentru dezvoltarea antreprenoriatului creativ în țară, crește și diversifică audiența atelierelor, designerilor, micilor afaceri, agențiilor și manufacturilor, promovează antreprenorii și profesioniștii creativi pe plan național și internațional.    

marți, 8 noiembrie 2016

Vernisaj expoziție de fotografie și lansarea enciclopediei on-line, perioada 1918-1944

Miercuri, 9 noiembrie, ora 18:30, în Piața Amzei, etaj 1 (Piața Amzei 13), Fundația Culturală META vă invită la vernisajul expoziției de fotografie și la evenimentul de lansare a enciclopediei on-line Un secol de arhitectură românească (perioada 1918-1944).

La dublul eveniment vor participa Mihaela Criticos, Mariana Croitoru, Anca Filip, Oana Marinache, Mircea Ochinciuc, Gabriela Petrescu, Dragoș Popescu, Sidonia Teodorescu, Ion Bogdan Lefter.

Proiect cultural finanțat de A.R.C.U.B. și P.M.B. în cadrul Programului cultural „București Orașul In-Vizibil, 2016”, Administrația Fondului Cultural Național, Uniunea Arhitecților din România din fondul „Timbrul arhitecturii” 2016.

Cea de-a doua ediție a proiectului Un secol de arhitectură românească, dedicată arhitecturii interbelice, poate fi accesată la adresa https://www.e-architecture.ro/ începând cu data de 8 noiembrie 2016.

Proiectul enciclopedic, inițiat de Fundația Culturală META, a fost demarat la începutul anilor 2000 sub forma unui dicționar tipărit, prima etapă materializându-se în 2001, odată cu apariția dicționarului Un secol de sculptură românească (A - D), publicat în Colecția „Sinteze”, Editura META. În anul 2013, cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național (AFCN), în parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici din România și Universitatea Națională de Arte (UNArte), acesta a fost reluat în format electronic, prima ediție a enciclopediei on-line, denumită Un secol de sculptură românească (A - M), fiind lansată în toamna anului 2013. Cea de-a doua ediție a proiectului, desfășurată în 2014, cu sprijinul financiar al AFCN, cuprinde cea de-a doua parte a dicționarului (N-Z) și a fost lansată în toamna anului trecut. (www.sculpture.ro)

În 2015, Fundația Culturală META a revenit cu o nouă enciclopedie, de data această dedicată arhitecturii românești și integrată într-un program cultural mai amplu, care constă din două proiecte culturale complementare și care anul acesta se află la cea de-a doua ediție a sa:
1.      Enciclopedia bilingvă on-line de arhitectură românească, ediția a II-a, 1918-1944 -
2.      Expoziția de fotografie Un secol de arhitectură românească (1918-1944), deschisă în perioada 9 noiembrie - 4 decembrie 2016.

Cu un conținut specific complex și bine documentat, enciclopedia și expoziția își propun realizarea unei viziuni extinse asupra arhitecturii românești din ultimii aproximativ 100 de ani în patru etape distincte (2015: 1890-1918, 2016: 1918-1944, 2017: 1944-1989, 2018: 1989-2018), în formatul propus – on-line și bilingv/expoziție, care va conține informații cu conținut istoric și critic deopotrivă, informații ample din istoria secolului XX, dar și informații recente privind activitatea arhitecturală a celor selectați, nume consacrate, dar și nume noi, ale celor mai tineri arhitecți. Ediția on-line este prima enciclopedie bilingvă de arhitectură românească cu acces liber dedicată arhitecților din spațiul românesc și reunește până în acest moment fișele a peste 120 de arhitecți, care au activat în perioada 1890-1918, respectiv 1918-1944.

Enciclopedia nu va constitui numai un instrument de lucru realizat sub forma unei baze de date, util tuturor studenților, profesorilor arhitecți și arhitecților, teoreticienilor arhitecturii, operatorilor culturali, editorilor, profesorilor, directorilor de muzee și centrelor culturale, ci va cuprinde și un aparat critic, Fundația Culturală META colaborând în acest moment cu o echipă de profesori arhitecți formată din: Ana-Maria Zahariade, Mihaela Criticos, Mircea Ochinciuc, Arpad Zachi, Dragoș Ciolacu, Mariana Croitoru, Anca Filip, Oana Marinache, Gabriela Petrescu, Sidonia Teodorescu, Andrei Răzvan Voinea, echipă pe care își propune să o extindă cu ocazia următoarelor etape.

Un secol de arhitectură românească va rămâne un proiect deschis, sub forma unei platforme work in progress, care va putea fi permanent actualizată cu informații chiar și de către orice vizitator virtual care dorește să aducă modificări, corecturi, completări fișelor deja existente pe site. Aceștia vor putea completa fișele accesând meniul „Contribuie” disponibil pentru fiecare pagină în parte, iar după verificarea informațiilor de către membrii echipei noastre, acestea vor fi introduse în enciclopedie.

Fundația Culturală META, înființată în 1995 la București, își propune să construiască un discurs cultural la nivel contemporan, inter- și pluridisciplinar, să promoveze arta contemporană românească pe plan național și european, să deschidă mediile culturale românești către schimbările ce au loc pe scena artistică actuală.

Proiect organizat de Fundația Culturală META
Proiect cultural finanțat de A.R.C.U.B. și P.M.B. în cadrul Programului cultural „București Orașul In-Vizibil, 2016”, Administrația Fondului Cultural Național, Uniunea Arhitecților din România din fondul
„Timbrul arhitecturii” 201
Proiect cultural găzduit de Amzei Market Makers, o inițiativă The Institute și ING.
Proiect cultural desfășurat cu sprijinul: Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Centrul de Excelență în Studiul Imaginii și Facultatea de Litere - Universitatea din București, Fundația Arhitext Design, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, Biblioteca UAUIM, Biblioteca UAR.
Parteneri media: Arhitext, Contemporanul, Zeppelin, Igloo, Observator cultural, AgențiadeCarte, Radio România Cultural, Modernism.ro, Iqool, onlinegallery.ro.

luni, 7 noiembrie 2016

Documentare premiate, filme în competiție, workshopuri și dezbateri despre oraș la cea de treia ediție a UrbanEye Film Festival

UrbanEye Film Festival 2016 aduce la București documentare premiate, filme în competiție, workshopuri și dezbateri despre orașele în care locuim
Printre documentarele celei de a treia ediţii se numără The Destruction of Memory, A Walnut Tree și The Infinite Happiness. UrbanEye Film Festival va avea loc în București, între 16 – 20 noiembrie 2016, la Cinema Elvira Popescu și Cinemateca Eforie.

UrbanEye Film Festival aduce la București cinci zile de filme și discuții despre diferite teme legate de oraș, felul în care sunt modelate și despre oamenii care le locuiesc. Peste douăzeci de filme documentare premiate fac parte din programul festivalului, majoritatea fiind proiectate în premieră pentru țara noastră. Acestea sunt împărțite în patru categorii, în funcție de subiectele pe care le abordează: Memorie, Acasă, Apă și Portrete de Arhitecți. În plus, în competiția pentru Premiul UrbanEye 2016 intră filme care vorbesc despre realitățile arhitectural-urbane din România.

Sub tema Memoriei sunt grupate o serie de documentare care prezintă  importanța patrimoniului în crearea unei identități,a atașamentului comunității, dar și fractura produsă în urma distrugerii acestuia.Filmul din deschiderea festivalului, The Destruction of Memory (r. Tim Slade, USA, 2016), ridică o problemă extrem de importantă: distrugerile culturale din timpul războaielor și efectul pe care acestea îl au asupra memoriei și identității comunităților. Franco’s Promise (r. Marc Weymuller, Franța / Spania, 2013) spune povestea unui oraș din Spania dispărut în urma conflictelor care au măcinat țara și relocat de dictatorul Franco la o distanță de câțiva kilometri, în urma unei promisiuni pe care acesta a făcut-o locuitorilor, iar Autopcity (r. Ștefan Rusu, Republica Moldova, 2015) este un documentar investigativ ce explorează un oraș în derivă: Chișinău.

Documentarele din categoria Acasă oferă variante diferite ale acestei sintagme. Fie că este vorba de dislocările forțate datorate războaielor sau ecologice generate de oameni, fie generate de dezastre naturale, filmele arată legătură existentă cu “acasă”: A Walnut Tree (r: Ammar Aziz, Pakistan, 2015) intră într-o tabără de refugiați și ascultă poveștile unei familii de pakistanezi despre țara natală, iar The Babushkas Of Chernobyl (r. Holly Morris & Anne Bogart, SUA, 2015) duce privitorii în mijlocul unei comunități de femei care locuiesc în zona interzisă de la Cernobîl în ciudat radiațilorputernice. Fallen City (r. Qi Zhao, China, 2014) urmărește răspunsul Chinei la cutremurul istoric din 2008 care a dârâmat aproape în totalitate orașul Beichuan din regiunea Sichuan.

În categoria Apă sunt grupate filme care discută importanța acestui element natural în viețile oamenilor și ale orașelor: H2Omx (r. José Cohen, Lorenzo Hagerman, Mexic, 2013) urmărește criza de apă prin care trece un mega-oraș în care, paradoxal, plouă foarte des - Mexico City; Watermark (r. Jennifer Baichwal, Edward Burtynsky, Canada, 2015)este un documentar uimitor despre rolul apei pentru planeta noastră, plin de imagini și perspective filmate în ultra HD, iar Lost Rivers (r. Caroline Bâcle, Canada, 2012) aduce în discuție râurile urbane, până nu de mult extrem de importante în viața orașelor.

O constantă a festivalului rămâne categoria Portrete de Arhitecți, în care sunt incluse filme ce poartă spectatorii în lumea unor arhitecți cunoscuți: Getting Frank Gehry (r. A.P. Komen, Karen Murphy, Australia, 2015), spune controversata poveste a primei clădiri pe care arhitectul Frank Gehry a ridicat-o în Australia, Amare Gio Ponti (r. Francesca Molteni, Italia, 2016) e un portret profesional, dar și personal, al unuia dintre cei mai cunoscuți arhitecți italieni, iar The Oyler House: Richard Neutra’s Desert Retreat (r. Michael Dorsey, SUA, 2012) și The W.I.N.D. House (r. A.P. Komen, Karen Murphy, Olanda, 2015) explorează relația dintre client și arhitect.

O proiecție specială va fi documentarul  The Infinite Happiness (2015, Franța / Danemarca), în regia duo-ului creativ Ila Bêka și Louise Lemoine, un documentar care explorează complexul rezidențial 8 HOUSE, construit de arhitectul danez Bjarke Ingels (BIG) în suburbiile din Copenhaga. Filmul poartă spectatorii prin apartamentele și viețile fascinante ale celor care populează această clădireaparte.

În Competiția UrbanEye 2016 intră nouă scurt și mediu metraje în care clădiri, orașe sau spații din România joacă un rol important: Blocul (r. Maria Șalaru, România, 2016), Diametrala. Șantier în lucru (r. Dragoș Lumpan, România, 2016),Giant (r. Salla Tykkä, Finlanda, 2014), Iași Memories (r. Romulus Balazs, Franța, 2016), Ia altitudine (r. Olimpiu Vuia, România, 2015), The Last Key Holder (r. Dorota Mazur, Robert Migas, Polonia, 2016), The Marble Village (r. Ioana Dorobanțu, România, 2011), Up Stairs (r. Alina Ușurelu, România, 2016) și White is The New White (r. Mihnea Rareș Hantiu, România, 2016).

Programul complet al UrbanEye Film Festival 2016 va fi disponibil pe www.UrbanEye.ro.
Biletele pot fi achiziționate direct de la Cinema Elvira Popescu și online pe Eventbook aici: https://eventbook.ro/program/urbaneye

Proiectul UrbanEye a fost inițiat în 2014 ca platformă de discuție despre oraș prin intermediul filmului, dediată nu doar profesioniștilor din domeniu, ci oricărui locuitor interesat de orașul în care trăiește. Festivalul de film UrbanEye este un proiect al asociației ARTA în dialog. A treia ediție a festivalului este un Proiect cultural finanțat în cadrul Programului culturalBucurești - Orașul in-vizibil și co-finanțat de Ordinul Arhitecților din România din timbrul arhitecturii.

Pentru mai multe detalii:

Organizator:







Proiect cultural finanțat în cadrul Programului cultural București - Orașul in-vizibil:






Proiect co-finațat de: