miercuri, 20 septembrie 2017

De Strajă la Palatul Regal

Reconstituire istorico-militară. O sută de ani de la Marele Război


Muzeul Național de Artă al României (MNAR), vă invită sâmbătă, 23 septembrie, între orele 11.00-16.00, în Curtea de Onoare a muzeului, la evenimentul „De Strajă la Palatul Regal. Reconstituire istorico-militară - 100 de ani de la Marele Război”.

Organizat împreună cu Asociația "6 Dorobanți" în cadrul programului de activități ce însoțesc expoziția „Atelier de front. Artiști români în Marele Război”, evenimentul pune în scenă mici frânturi din viața de zi cu zi a ostașilor din timpul Primului Război Mondial.

Îmbrăcaţi în uniforme româneşti, membrii asociației vor recrea în curtea fostului Palat Regal de pe Calea Victoriei o tabără de front, intrând în ritmul diferitelor activități și ceremonii de-acum 100 de ani. Vizitatorii vor lua parte la prezentarea armamentului și a echipamentului de război, la demonstrații de mânuire a armelor și de instrucție de front și vor afla cum funcţionau armele, care era muniţia şi echipamentul armatelor române și/sau combatante.

Un „Oficiu Poştal de campanie”, prezent special cu acest prilej, va oferi celor dornici de „amintiri de pe front” posibilitatea de a expedia celor dragi cărți poștale ilustrate, scrise cu toc și cerneală și ștampilate cu pecetea Cenzurii Militare înaintea trimiterii. În „Studioul Fotografic” vizitatorii vor putea poza în faţa aparatului unui operator de front, asemenea celor din Serviciul Foto-Cinematografic al Armatei. Sau vor fi desenați de artistul de front invitat –precum cei atașați Marelui Cartier General, ale căror opere pot să fie văzute în expoziția „Atelier de front. Artiști români în Marele Război”.

Dr. Adrian-Silvan Ionescu, director al Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu” va susține prezentări despre fotografia de război, artiștii de front și despre însemnătatea fenomenului internaţional de reînscenare istorică [reenactment].

Toate pe un fond sonor adecvat – de la muzica militară a epocii la piese populare din repertoriul universal: muzică de operetă, de cabaret, vodevil, valsuri și alte piese de dans ascultate mai ales în timpul Primului Război Mondial.

Programul activităților:

11:00 - Deschiderea oficială a taberei; Darea raportului, Revista trupelor;
11:30 -15:30 - Program divers: demonstrații, instrucție de front, prezentări; Oficiul Poștal de Campanie, atelier fotografic și desen de front.
15:30 - 16:00 - Ceremonia de închidere a bivuacului.

Muzeul Național de Artă al României, Calea Victoriei 49-53, Curtea de Onoare
Sâmbătă, 23 septembrie, orele 11-16
Participarea gratuită


Parteneri media: 
TVR, Digi24, Observatorul Cultural, TrinitasTV, sensoTV, Radio Romania Cultural, Radio Romania International, RFi, igloo, Revista Arhitectura, Zeppelin, iQool

 

Mai sunt doar 4 zile până la prima Ruletă Rusească de muzică techno din lume!

“Let’s spin the world of sound” sâmbăta aceasta, când se lansează în România Russian Roulette

București, 19 august 2017: Sâmbăta aceasta, București va fi gazda primei rulete rusești cu muzică techno din lume, eveniment la care vor participa DJ-i precum Umek, Prok & Fitch, David Keno, Adrian Hour sau David Herrero. Astfel, data de 23 septembrie 2017 va intra în istoria evenimentelor muzicale din lume ca ziua în care capitala României a adus în fața publicului de la Arenele Romane un concept inedit: Russian Roulette.

Sub deviza „Let`s spin the world of sound”, Russian Roulette dă o nouă formă distracției, prin modul inedit în care se desfășoară întregul show. Cei cinci DJ vor avea propria scenă iar ordinea în care vor mixa va fi stabilită chiar de public. Mai exact, cu ajutorul unui buton amplasat în mijlocul locației, cei prezenți vor decide cum se va desfășura întreaga seară – de unde și asemănarea cu jocul de ruletă rusească.
Suntem entuziasmați că am reușit să organizăm un eveniment unic în lume chiar aici, în București. Este pentru prima oară când un astfel de spectacol implică direct participanții în desfășurarea show-ului și abia așteptăm să vedem rezultatul. Russian Roulette va fi cu siguranță o experiență inegalabilă pentru publicul iubitor de muzică electronica”, a declarat Gabriel Totu, event manager Russian Roulette.
Prima ediție a Russian Roulette va avea loc sâmbătă, 23 septembrie, la Arenele Romane, începând cu ora 20.00 și va avea ca invitați cinci DJi internaționali cunoscuți pentru show-urile lor din Ibiza și din cluburile & festivaluri de muzică electro din SUA, Japonia, Mexic, Brazilia și Canada.
Biletele pentru Russian Roulette pot fi achiziționate din rețelele iaBilet.ro și Eventim. Mai multe detalii despre primul eveniment de tip Ruleta Rusească muzicală din lume puteți găsi pe site-ul www.russianroulette.ro.


Despre Russian Roulette:
Russian Roulette este un concept unic de eveniment, a cărui primă ediție are loc anul acesta, în București. Sub forma unei rulete rusești muzicale, Russian Roulette îi oferă publicului său șansa de a decide modul în care întregul eveniment se va desfășura. Prin apăsarea unui buton amplasat în mijlocul arenei, publicul va declanșa un adevărat joc de lumini care se va opri asupra DJ-ului care va susține următorul set.
Un mix inedit de lumină și muzică electronică, prima ediție a Russian Roulette va avea loc în București pe 23 septembrie 2017, la Arenele Romane.


Une partie de ping-pong avec Irina Nicolau: histoires d’objets et de musées


Lansare de carte
21 septembrie 2017, ora 18, Clubul Țăranului
Muzeul Național al Țăranului Român

Editura Ars Docendi și Muzeul Național al Țăranului Român vă invită joi, 21 septembrie 2017, ora 18, la Clubul Țăranului, la lansarea volumului Une partie de ping-pong avec Irina Nicolau: histoires d’objets et de musées (Editura Ars Docendi – Universitatea din București, 2017), autori: Irina Nicolau, Marianne Mesnil, Ioana Popescu, Ecaterina Șafarica, texte reunite de Marianne Mesnil și Adina Ionescu-Muscel.

Cu ocazia apariției, va avea loc o întâlnire cu antropologul Marianne Mesnil și artistul Florian Fouché, autor al unui proiect fotografic și plastic privind Muzeul Național al Țăranului Român (MNȚR).

Cu acest prilej vor fi proiectate, de asemenea:
- un documentar al expoziției „Roumanie en miroir. Mémoires de tiroirs” („România în oglindă. Amintiri de sertar”) (12 minute), Treignes (Belgia), 1997;

- fotografii și imagini ale expoziției lui Florian Fouché pe tema MNȚR (http://www.cac-passerelle.com/exposition/le-musee-antidote).

Acest mic volum omagial dedicat Irinei Nicolau își propune să evoce personalitatea unui etnograf/ etnolog, muzeograf și antropolog ieșit din comun. Cei care au cunoscut-o știu că viața creativă a Irinei era o permanentă partidă pe ping-pong în care ideile se întrepătrundeau, ajungând sau nu să se concretizeze… Irina avea acest talent și această generozitate intelectuală de a scoate la iveală din fiecare tot ce avea mai bun de oferit. Tocmai despre această relație cu ceilalți, precum și cu obiectele și cu modul de a le pune în valoare într-un context muzeal este vorba în această colecție de texte alcătuită din câteva schimburi de „mingi”. O manieră, poate, de a înțelege mai bine o parte a demersului care i-a permis Irinei Nicolau să pună bazele Muzeului Țăranului Român, alături de Horia Bernea.

Textele care compun acest volum au apărut în diverse publicații (cele mai multe în Martor, anuarul de antropologie al Muzeului Țăranului Român) sau sunt inedite. Cu colaborarea Adinei Ionescu-Muscel, de asemenea antropolog de formație, Marianne Mesnil a conceput această carte în care Muzeul Țăranului ocupă un loc central. Cu ocazia acestei întâlniri, autoarea îl invită pe Florian Fouché să își prezinte reflecțiile despre această invenție muzeală

Între 2012 și 2014, Florian Fouché a fotografiat Muzeul Țăranului și a strâns documente despre muzeografia experimentală, pe care artiștii și antropologii au creat-o acolo în anii 1990. Această anchetă s-a concretizat prin expoziția  „Le musée antidote” („Muzeul-antidot”) în centrul de artă Passerelle din Brest (Franța) în 2014. Aici, artistul punea în relație propriile sculpturi, unele integrând (spațializând) materialul fotografic adunat la București, cu un „cabinet de studiu” consacrat exclusiv muzeului. Pe lângă intenția sa de a indica posibilitatea unui joc autobiografic plecând de la muzeu (de către un artist ne-român), expoziția își propunea să afirme actualitatea polemică a experimentului de la MȚR din anii 1990. Experiment care încă mai constituie un reper, întrucât articularea artelor populare, moderne și contemporane trebuie să lase loc inovațiilor instituționale (cu experiențe de plasare în spațiu, pedagogie a obiectului etc.), nu numai să consolideze starea de fapt a consumului cultural.

Marianne Mesnil este profesor onorific la Universitatea Liberă din Bruxelles, unde a predat antropologia Europei. S-a format ca etno-antropolog la aceeași universitate și s-a specializat în studiul privind România. A întâlnit-o pe Irina Nicolau în anii 1970 și a făcut numeroase deplasări pe teren de-a lungul întregii perioade a regimului Ceaușescu.
Cea mai recentă apariție editorială în colaborare cu Assia Popova: Les Eaux-delà du Danube (Apele de dincolo de Dunăre), Editura Petra (Paris), 2016.

Florian Fouché este sculptor, absolvent al Școlii de Arte (École des beaux-arts) din Paris în 2009. Practică o sculptură de asamblaj în care integrează formele fotografice. Păstrându-și interesul pentru muzeografia experimentală a MNȚR, între anii 2013 și 2017 a realizat un ansamblu de „sculpturi și fotografii”, performance filmat, obiecte, portofolii, machete, concepute ca o experiență speculativă plecând de la observarea condițiilor de receptare a operelor lui Constantin Brâncuși în spațiul public, în particular la Paris.